Eu si gradina

13 Iunie 2011

Blog

Filed under: animalute, blog — Etichete:, , , — Mihaela C.P. @ 5:12 pm

In urma cu mai bine de 1 an , am vrut sa imi fac si eu blog . Am incercat mai multe variante pe care le-am gasit pe net cu oferta de blog gratuit (mai erau si unele care pretindeau plata unui abonament, nu mai stiu daca lunar , anual sau pe alta perioada). Printre ele se pare ca am incercat si aici de fata siteul bloggerilor wordpress , dar cu putine sanse de reusita , atunci.

Eu nu sunt specialista nici in net, nici in siteuri, bloguri, calculatoare sau alte chestiuni tehnice (va intrebati in ce sunt specialista, atunci? in nimic, nu toti oamenii suntem specialisti, unii numai ne straduim vesnic sa reusim) si imi doream o cale simpla prin care sa pot afisa si eu niste imagini si poate si daca gaseam ceva de zis, si ganduri. Ei bine, vreo 2 gazde de blog mi-au cerut ca dupa alegerea unui nume si optiunea catre alte date , sa mai fac si altceva. Nu stiu sa spun nici acum ce trebuia sa fac , nu am reusit nici atunci desi m-am luptat cu diverse clickuri , prin urmare am abandonat ideea de blog la ei in gazda. Cel mai usor de realizat a fost blogspot , pe care am si postat cateva imagini si  vorbe .

Intre timp, perioada de criza fiind si la servici timp mai mult liber, adica fara de lucrari, am mai rasfoit bloguri pe net . Unii mai aroganti, obraznici, gen…cum ii zice oare …ceva cu z , nu” zisu ” , in fine, nu m-am mai uitat la el de mult , oricum un tip incisiv pe care nu l-am vizitat de multe ori, dar despre care am aflat tot asa de la un blog  la altul trecand , altii cu articole vaste scrise pe diverse teme , in cautare de oameni interesati sa-i asculte. Asa am intart si pe bloguri wordpress , ba chiar am vazut ca unii apreciau wordpressul ca fiind o treapta superioara in evolutia lor  blogaristica , si eu nu stiu de ce , dar am si bagat de seama ca atunci cand eu comentam la spusele lor , imi aparea imaginea unei iconite cu floare, pe care am recunoscut-o ca fiind a mea. Si uite asa am gasit ca aveam si blog wordpress, de care nici nu mai stiam , iar acum iata-ma-s si aici .

Ceea ce te duce cu gandul la intrebarea: de ce isi fac oamenii blog? De ce eu am vrut sa imi fac blog?

Eu cum am spus, pe net mai intru de la serviciu cand nu am de lucru mult, ori mai rar si de acasa , poate iarna mai des fiind ziua -lumina mai scurta , dupa amiaza intuneric si frig te ține in casă ; dar chiar si atunci doar trec in vizite pe bloguri , mai parcurg cate o informatie scurta, bine de ar fi si utila . Nu stau sa citesc prelegeri, nici critica literara, nici politica. Pe blog intru ca sa ma relaxez , sa ma destind . Sa vad o imagine placuta .

Asta este si motivul pentru care mi-am deschis blogul meu . Nu caut sa ma afirm , sa cuceresc orizonturi. Vreau numai sa postez fotografii facute de mine ale unor plante, flori, animale, sau cine stie si ce alte lucruri , care mie imi umplu inima de bucurie si care ar putea de asemenea bucura si pe altcineva.

In iconita de prezentare a mea este catelusa mea, Ciqa . A intrat la mine in curte printr-o intamplare, pe sub gard, cand era mica-mica si putea incapea pe sub un gard . Initial am fost suparata ca am gasit-o in curte, nu mai vroiam alt catel , mai aveam si altii , iar ea nu promitea sa devina un catel frumos. Era mica si cam jigarita , ce mai, un catel extrem de comun . Dar…am acceptat-o . Intai pe ea, apoi pe inca o catelusa tot pui care avea o labuta rupta (probabil fusese batuta de un concetatea de-al meu ”civilizat”) si care acum e prietena și compania permanenta a Ciqăi .

Iat-o cat era de frumusica 🙂 .

Cum e acum? Hehe…se schimba discutia…acum ar concura cu border collie si la frumusete si la istetime .

Anunțuri

2 comentarii »

  1. Am gasit luni un catel in curte, flamand, plin de purici si capuse, l-am gonit si nu a vrut sa plece, s-a asezat in spatele gradinii. I-am dat grisine si le-a mancat rapid, apoi m-am dus si i-am luat un pateu de ficat si mi-a luat cutia din mana si aplecat cu ea. Am luat cutia inapoi si i-am desfacut-o si a mancat-o si pe asta. Aseara am observat ca nu poate merge , face cativa pasi si oboseste repede. Dar azi si-a revenit , da din coada si sare ca sa prinda bobitele de mancare. Nu stiu cum sa-i pun numele , e fata, dar ce stiu sigur este ca va ramane la noi. E galbioara si are botul prelung , ca un collie. Si are niste ochi…tine mereu capul plecat si ferit, dar poate ca va uita ca a fost batuta si chinuita.

    Comentariu de MirelUna — 6 Iunie 2013 @ 2:48 pm

    • Sa-ti traiasca, sa ai noroc de el! Cred ca iti va fi devotat si vesnic recunoscator si te va asculta si adora mai mult decat un catel de rasa care nu a cunoscut viata grea de caine vagabond, vesnic gonit si fugarit de la o poarta la alta , infometat si poate si infrigurat.
      Eu cati catei adunati de pe drum am avut, toti au fost foarte cumininti , ascultatori si noi ne-am atasat de ei si i-am indragit foarte tare.

      Comentariu de Mihaela C.P. — 6 Iunie 2013 @ 6:15 pm


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: