Azi de dimineata, mandra de noul meu costum cu sacou rosu , incaltata cu sandale rosii, m-am scos si eu ca intr-o zi de vara la…plimbare pana la servici si inapoi acasa. Dar e plimbare. Pana aici totul ar fi in regula, daca nu cu cateva minute inainte de sfarsitul programului de munca nu ar fi inceput ploaia de groaza a verii 2011. Sper sa nu mai vina alta asemanatoare, ca asta a fost de ajuns dupa câte stricaciuni a făcut prin bulgarasii de gheață căzuți din cer odata cu cantitatea imensă de apa azvârlită peste noi si insotita de scuturarea strașnică a tuturor pomilor incarcați cu fructe, având ca efect, desigur, mutarea fructelor din pom , jos sub pom .
O alta parte proasta a ploii cu apă multa a fost ca s-a strecurat pe undeva pe langa tabla de pe casa si a ajuns sa curga inauntru din tavan prin mai multe locuri pe unde a considerat ca s-ar putea scurge, inclusiv pe langa neonul montat in tavanul fals. Tavan fals care este dintr-un fel de carton, rigipsul asta, care sper sa nu se umfle si sa cada in cap ca urmare a udăturilor suferite.
Si nu cel de pe urma necaz adus de ploaie este ca vopseaua de la sandalele mele rosii s-a mutat pe pielea naturala a talpilor mele intrucât drumul catre casa a fost ca printr-o piscina pentru pici, cu apa pana mai sus de glezne pe alocuri si fara niciun fel de solutii de iesire fara scufundare totala a piciorului incaltat. Inca nu stiu daca sandalele vor supravietui acestui tratament . Iar vopseaua de pe picioare nu se da dusa nicicum, nici cu sapun made by Alexandra , pe care eu il apreciez foarte mult pentru ca mi-a adus numai multumire . De folosirea sapunurilor mele inca nu poate fi vorba , intrucat acestea trebuie sa treaca printr-o perioada de trei saptamani de odihna, in care reactia chimica sa se stabilizeze si sapunul sa se usuce .
Eu si gradina 
Lasă un răspuns