Eu si gradina

9 Septembrie 2012

La inaltime, Țili

Filed under: animalute, legume si fructe, pomi, Viața grădinii — Etichete:, , , — Mihaela C.P. @ 9:49 pm

Intr-o zi , furata de peisaj, mâța zduuup! s-a trezit in pom .

Cand s-a vazut la inaltime, mai mult in aer decat pe loc stabil , cum era ea obisnuita pana atunci pe pamant , s-a aratat foarte surprinsa ca alergatul dupa o frunza miscata de vant a adus-o intr-o asa incurcatura . Era frumos si acolo sus, umbra si mai racoare , nu incape indoiala , dar nu se asteptase la una ca asta. Adica numai creanga asta rotunda, cam alunecoasa si subtire  de sub labutele ei mici (dar îngheracioase) sa ii fie singurul sprijin?

La inaltime

Ia sa vedem!

Ah, daa… sub creanga nu se mai vede nimic si locul ala drept si lung si lat pe care calca si alerga pana in urma cu numai cateva clipe e la departare mare din cate se vede treaba .

Asa sus am ajuns?

”Ce incurcatura!” parca i-ar spune privirea…

Dar inapoi, jos, cum se mai ajunge?

”Ia sa incerc sa o iau pe ramura asta, daaa, cum de nu m-am gandit pana acum, asta era solutia …” si se vede cum porneste cu pas hotarat.

Aaa, am vazut o cale...

”Am auzit ca pe cei care stiu sa mearga frumos pe un băț ingust ii ia si la Olimpiada , poate invat si eu asta si ma aleg si cu ceva din toate aventurile astea , macar sa nu fie totul degeaba ”.

Bifurcatie

”Dar tot mai bine ma duc drept pe aici…”

Vreau jooos!

…”.drept in jos si mai vedem alta data cu echilibristica . Eu vreau intai sa ma vad inapoi , in siguranta si dupa aia si celelalte planuri , daca imi voi mai aduce aminte .”

Descopera trasee noi

Ati vazut-o pe Țili?

S-a facut mare, mai are putin si face trei luni si e tare nazdravana. Rea ca un baietoi , musca si zgarie cand vrei si cand nu , se catara peste tot , alearga peste tot locul si numai dupa mese doarme de nu o mai intereseaza nimica .

Insa Țili a vrut prin postarea de astazi sa faca introducerea pentru ceea ce va urma si anume prezentarea in toata maretia lui a piersicului din vara asta. Ati vazut un coltisor din el, da? Ei bine, cat de curand il veti mai vedea , mai bine chiar de atata. Doar nu credeati ca s-a suit in pom chiar degeaba :)?

Anunțuri

17 comentarii »

  1. Draga Mihaela, in primul rand felicitari pentru blog.
    Acum vreau sa fac o observatie, ramura de mar s-a uscat pentru ca a fost devorata de omizi, acea plasa e specifica omizilor, n-are nicio treaba cu paienjenii.
    Intrebare: cum iti explici faptul ca rosiile nu sunt nici cele mai dulci, nici cele mai parfumate, nici cele mai frumoase fructe(eu le incadrez la fructe), cu toate astea sunt de-a dreptul adorate, cei mai multi nici nu-si dau seama de asta. Pentru mine viata ar fi alta fara rosii.

    Comentariu de Florin Ungureanu — 1 Iulie 2013 @ 11:27 am

    • In primul rand au culoarea frumoasa , rosie sau galben, portocalie, ba chiar si verzi si albe,cu dungi sau cu buline (or fi si cu buline?) dupa caz, dar cele rosii cred ca atrag atentia cel mai mult prin culoare.
      Au forma rotunda, perfecta, pielea lucioasa , schimba gustul mancarii, gusturile oamenilor 🙂 .
      Sunt accesibile , ne tin langa ele cu emotii atunci cand le cultivam, nestiind daca vor fi sanatoase pana la capat, daca ne vor putea bucura inca un an cu recolta frumoasa, au deci si putin mister .Nu ne plictisim de ele niciodata si pot gati platouri aspectuoase cu aperitive, si pot insoti diverse feluri de mancare, supa de rosii, salata de rosii, crusta de rosii deasupra unor feluri de mancare gatite la cuptor, sos de rosii, ketchup, rosie simpla rupta din gradina si mancata pe loc , rosie instant -cea mai buna, dupa parerea mea :). Nu stiu daca am reusit sa pun punctul pe motivul pentru care iubim rosiile. Si viata mea sa invarte mult in jurul lor, din iarna de cand incep sa imi fac planuri cu rasaduri, pana in toamna cand le vad infrigurate in pragul iernii, in programul meu isi fac mult loc si ele.
      E ca atunci cand ti se cere sa explici de ce iubesti pe cineva. Cum ai putea? 🙂

      Comentariu de Mihaela C.P. — 1 Iulie 2013 @ 3:21 pm

  2. Are tehnica buna Tili a ta. Stiu ca este articolul despre ea, si o rog sa ma scuze, insa nu pot sa nu spun si eu despre piersici – exact asa imi plac si mie, tarisoare. Si imi ploua in gura! Bine ca le-ai mancat pe toate, ca poate te trezeai cu noi (toti astia, prietenii tai de pe net) la poarta. Ca sa fie vedeta nr 1, Tili ar trebui sa se catere si ea pe vreun par uscat si gol, nu pe asa o frumusete aromata.

    Comentariu de Andreea, DingradinaluiArdei — 14 Septembrie 2012 @ 1:13 pm

    • Despre Țili am zis eu din prima saptamana ca e geniala, de cand a inceput sa raspunda la nume si sa se poarta de parca intelegea ce ii spuneam, asa ca si tehnica vine tot din geniul care o bantuie :D.
      Aveam si un gutui uscat in curte, nu stiu din ce cauza, dar pe Tili nu a tentat-o gutuiul uscat.Probabil ca si-a zis ca oricum ea e vedeta , poate sa se ia la intrecere cu orice altceva.Nu are complexe. 🙂

      Comentariu de Mihaela C.P. — 14 Septembrie 2012 @ 3:59 pm

  3. Imi plac pisicile,spre deosebire de caini in general ele sunt mult mai jucause indiferent de varsta lor,caini o data cu trecerea timpului devin mai seriosi si uita de joaca.Pe langa Tili a ta nu am putut sa nu admir si piersicutele care iami ce pofta mi-au facut.!!!

    Comentariu de Maria Stan — 14 Septembrie 2012 @ 11:01 am

    • Mie imi plac toate animalutele.Uneori am preferinta pentru pisici, alteori pentru caini sau cine stie ce altceva imi mai apare in cale. Si ursii imi plac, si lupii, dar numai la tv in filme documentare bine facute .Piersicile o sa le mai arat o data, intr-o postare anume dedicata lor.

      Comentariu de Mihaela C.P. — 14 Septembrie 2012 @ 3:56 pm

  4. Țili ce cu vino-n-coace… 😀
    O sa fie o mâța strasnica!
    Iara piersicile celea… moama ce-mi mai ploua-n gura 😀

    Comentariu de balaurdegradina — 13 Septembrie 2012 @ 9:27 pm

    • Piersicile au fost foarte prezentabile :).Si fotogenice. Gustul …normal, ca de piersici bine coapte .

      Comentariu de Mihaela C.P. — 14 Septembrie 2012 @ 3:54 pm

  5. Doamne, ce repede a crescut Tili! Este o frumusete si (vad) o aventuriera! Este perioada in care vrea sa descopere, sa vada cum e cu adrenalina.
    Daca imi spui ca piersicile erau zemoase si dulci si moi si aromate, te bat!

    Comentariu de cafeauata — 12 Septembrie 2012 @ 9:26 pm

    • Piersicile nu erau foarte moi, doar atat cat sa poata fi crapate in doua felii manual, fara a fi nevoie de cutit.Nu erau foarte zemoase,mie nici nu imi plac piersicile zemoase din care iti curge pe toata fata sucul lor, dulci da, erau. Dar …abia urmeaza sa le prezint , mi-ai cam luat-o inainte cu intrebarile despre piersici, articolul era despre Tili in pom, care s-a intamplat sa fie piersic. 🙂

      Comentariu de Mihaela C.P. — 12 Septembrie 2012 @ 9:43 pm

  6. ce frumusete de pisoi!e simpatic foc!…..si piersicul harnic si el!sa le papati sanatosi!mirela

    Comentariu de pistilica — 10 Septembrie 2012 @ 8:57 pm

    • Le-am papat deja, Mirela :).odata coapte nu au prea mai rezistat in pom, daca nu le culegeam, le gaseam pe jos. 🙂

      Comentariu de Mihaela C.P. — 10 Septembrie 2012 @ 10:57 pm

  7. Da, ne-am obisnuit ca totul sa fie plin de viata in gradina ta…si piersicul arata bine :))

    Comentariu de buceginatura2000 — 10 Septembrie 2012 @ 5:54 pm

  8. O poveste asemanatoare a trait si eu, acum cateva zile, cu pisicuta mea a mica, ce seamana leit cu a ta, cand s-a suit pe un bucium de vie. Eu m-am speriat la inceput, dand sa o ajut, dar tot ca o atleta s-a dat si jos, fara prea mari probleme.
    Pupici!

    Comentariu de vasi — 10 Septembrie 2012 @ 2:48 pm

  9. ha ha ha, draguta de ea, se pare ca s-a descurcat cu coborarea pana la urma! ce frumoasa s-a facut!
    cat despre piersic, deja imi ploua-n gura. ai mei au facut fix 4 piersici. delicioase, dar mult prea putine.

    Comentariu de cristina — 10 Septembrie 2012 @ 9:24 am

    • Si ai mei au cate un an mai bun si alti doi, trei slabi de tot. Anul asta insa a fost bun pentru piersici.Zic eu :).

      Comentariu de Mihaela C.P. — 10 Septembrie 2012 @ 4:03 pm


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: