Brad cu fructe rosii

In urma cu un an , va aratam un brad cu conuri rosii  in primavara.

Mai tarziu, conurile si-au schimbat culoarea din rosu in maro lemnos , culoarea in care in mod obisnuit sunt intalnite conurile de brazi in natura.

In primavara asta (iata ce inseamna sa mergi cu nasul pe sus 🙂 ) , trecand pe strada observ la un brad inalt si probabil si batran (daca ma gandesc de cand o fi datand constructia in curtea careia traieste si bradul , posibil sa aiba in jurul a o suta de ani) si in varful unor  crengute apropiate de drum vad rosu. Rosu intens, aprins. Primul meu gand a fost ca bradul , batran fiind , o fi facut vreo boala. Si ma opresc sa ma uit mai bine la el. Cand ridic privirea si mai sus, vad ramurile toate, paaana in varf , acoperite de bobitele rosii, cat niste fructe de coacaz de micute, numai putin mai alungite, nu perfect rotunde.

M-am bucurat ca nu parea sa fie napadit de boala , ci de entuziasm la venirea primaverii, bobitele rosii fiind probabil conurile in devenire , in stadiul de pui.

 

Dupa cateva zile, insa, bobitele rosii au mai palit, au inceput sa semene cu niste fragute inca necoapte  (dupa parerea mea) .

Si sa se vada in ele tot mai bine aspectul si forma unor viitoare conuri de brad .

Cu ocazia asta m-am uitat si la alti brazi din drumul meu si am observat ca mai aveau conurile de anul trecut si nu dadeau semne ca ar face roade si anul asta . Probabil ca brazii nu fac conuri in fiecare an .

 

Pozele mari pe care  le pun pe blog fac sa se incarce mai greu atat imaginile la citire, cat si eventuale comentarii . Insa am incercat sa pun si poze mai mici (vezi din perioada de iarna, cand suparata pe frig , gheata si zapada am considerat ca nu merita onoarea sa ii acord unei poze de iarna prea mult spatiu) si nu mi-a placut. Mie imi place la o poza sa vad detalii , sa o maresc,  bibilesc, studiez , nu sa ma uit la ea de la departare si gata.

Reclame

Primul boboc de trandafir

Anul trecut , primul trandafir care a inflorit a fost cel de dulceata.

Dar am mai avut altii plantati chiar in primavara anului trecut , spre sfarsitul lunii martie sa fi fost, dintre care am avut unul foarte harnicut care a fost si primul care a inflorit dintre cei noi , si plin de flori. A avut insa si un neajuns:  cand au venit ploile i-au cazut multe petale si a capatat un aspect mai fleoscait .

Anul asta , insa, dupa ce s-au acomodat si cei noi veniti in primavara anului 2012, acelasi care a facut primul flori anul trecut , are acum -chiar si inaintea trandafirului de dulceata- primii boboci.

Am vrut sa consemnez ca pe 26 aprilie am vazut primii boboci de trandafir. Am fotografiat insa numai pe unul, care mi s-a parut mai expresiv si bine dezvoltat pentru luna aprilie :).

Mi se pare destul de devreme . 🙂

Lalele

Ce ar fi primavara fara lalele?

Nu stiu, dar pentru mine cand spun primavara , printre primele la care ma gandesc sunt si lalelele . Si in general flori multe, multe de tot, in pomi, din pamant, din iarba verde si da, iarba verde, verde de tot, verde crud .

Unele dintre lalelele mele inflorite anul asta:

Si magnolia noastra.

 

Unul dintre secretele cresterii unor lalele atat de frumoase, este pisica. Cine are o pisica in curte si isi pune de toamna bulbi de lalele , va avea precis flori foarte frumoase in primavara urmatoare. Tili aici le pazea…de o albina :).

.

Târziu, pomi si flori

Foarte, foarte tarziu fata de alte primaveri, in sfarsit si  anul asta au inceput sa infloreasca pomii. Poate nu mi-ar fi sarit in ochi florile zarzarului din curte , daca nu m-as fi lovit de parfumul izbitor , pe care nu ai cum sa-l ocolesti sau sa-l ignori, oricat de Coco Chanelat ai fi pe piei ori haine , sau orice alte parfumuri de renume ai purta , care comparativ cu parfumul natural al pomilor infloriti primavara, de departe sunt doar vagi izuri de laborator .

Zarzarii -o stiam si din alti ani, dar uitasem mirosul- sunt foarte parfumati. Dar se pare ca nu atat de parfumati incat parfumul lor sa fie folosit la crearea parfumurilor: eu nu stiu, dar nu le stiu eu tocmai pe toate parfumurile, niciunul care sa se laude ca are in compozitie flori de zarzar. In schimb am intalnit parfum cu flori de magnolie , floare al carei miros este foarte, foarte discret, dar intr-adevar fin si pretios :).

Mie insa mi-ar placea sa gasesc peste iarna intr-o sticluta mirosul florilor de zarzar din primavara.

Pana una , alta, cei mai fericiti sunt Costelus, cocoselul despre care am povestit si anul trecut impreuna cu noua lui consoarta (caci s-a recasatorit, dupa nefericita vaduvie) , care si iarna si in restul anului dorm cocotati in pom. Asa e soiul lor, mai uschiti, nu stau ca alte pasari de curte in cotet, ei locuiesc  in pom, ceea ce de data asta ii face demni de invidiat . 

Si tot acum, astazi chiar au fost facute toate pozele pe care vi le arat , am vazut si fotografiat si magnolia , ca tot veni vorba si despre ea (nu e din curtea mea, insa o stiu si o vizitez in fiecare primavara , inca de copil) : 

E incarcata toata de flori, insa pe ramurile dinspre apus am observat mai mare densitate de flori .

Daca si ea o fi parfumata nu stiu, de la distanta nu se simte nimic, insa stiu de la magnolia mea din curte, care este mai mica, de culoare roz  magenta si inca nu a inflorit, dar pe care eu o indragesc foarte tare, stiu ca florile ei miros, foarte discret si numai in zilele de la inceput, cat florile sunt proaspat deschise si se poate simti numai de foarte, foarte aproape .

Cat este de frumoasa primavara! Nu cred ca e pe lume altceva mai frumos decat ea .

Primele lalele

Desi pe frunze sau chiar si pe bobocii formati, inca mici, au prins si perioada inghetului si a zapezilor tarzii din aceasta primavara, lalelele cele mai harnice, care au inflorit chiar si inaintea multor alte narcise, ordinea infloririi fiind de regula :intai narcisele, apoi lalelele , au rezistat intemperiilor vremii si si-au deschis frumoasele lor flori la primele raze calde ale soarelui de aprilie.

Inflorirea lor este de scurta durata, florile tin cam doua saptamani si se deschis frumos numai in zilele insorite. Atunci cand soarele nu se arata, isi tin cupele inchise , dar tot frumoase sunt si asa. In imaginile de mai jos, lalelele galbene sunt in faza de floare cu cupa inchisa, cu florile proaspat deschise intr-o zi cu cer senin si asa cum sunt acum, cu florile putin trecute.


Alte lalele care infloresc printre primele sunt cele rosii de mai jos. Atat acestea , cat si celelalte , de mai sus , au tulpinile florilor scurte si floarea mai mica decat alte lalele , dar cum infloresc printre primele, imediat dupa perioada de iarna in care afara culorile predominante sunt alb, negru, gri , ma bucur de ele mai mult decat de alte flori, poate mult mai frumoase, mai pretioase, care insa infloresc in perioada de abundenta in flori, a sfarsitului de primavara- inceputului de vara.

 

 
De acum o sa va tot plictisesc cu flori :), ba lalale, ba narcise, ba…abia astept sa ajunga sa infloreasca si trandafirii, poate anul asta o sa va plictisesc si cu ei (anul trecut i-am cam ocolit).

Cocos adevarat

Am tot cautat printre pozele facute zilele astea , sa aleg ceva ca dupa un sfarsit de saptamana de primavara :). Dar cand sunt multe flori inflorite deodata sau in general se aduna prea multe de povestit despre activitatea febrila de afara, e greu de ales.

Insa tot cautand ceva, am dat peste urmatorul personaj, Domnul Cocos adevarat.

Cum trebuie sa arate un cocos adevarat? Ca el, fireste: cu ochi de vultur, privire hotarata , creasta care il arata iesit invingator din lupte cocosesti (nu din alea organizate de oameni, ci de instinctul pasaresc), pielea rosie ca focul care-i arde-n aripi , pinteni de otel .

Ei, asta cu pintenii e o exagerare de-a mea , nici nu am vazut daca ii mai are (unora dintre cocosi le mai cad pintenii).

In realitate e si mai frumos decat in poza, are penele de culoare portocaliu aprins si e tantos, mandru si bine facut. Nu de ciorba :), eu sper si ii doresc  sa aiba cat mai multe zile, nu il visez nici in oala de ciorba , nici friptura  , sa stea el cu fetele lui .

Respiratie proaspata

Acum ca am cam scapat de partea neplacuta a primaverii, in care stai si astepti sa plece si sa uiti de ea, de iarna, au reparut de sub zapada florile de primavara rezistente, care desi au purtat stratul greu si gros de zapada peste ele, au supravietuit .

Am constatat ca multe dintre ele sunt acum de culoare albastra si asta mai ales dupa ce in urma cu cateva zile am citit pe un blog al unei doamne dintr-o zona cu clima mai blanda decat a noastra ca ea constatase ca in zona ei nu prea exista flori albastre. Si ca ele ar inflori mai mult in zone cu clima temperata sau rece, ca a noastra, de unde, concluzioana doamna, culoarea albastra este si considerata o culoare rece.

Eu la asta nu ma gandisem niciodata, dar cat traieste omu-nvata si afla tot mai multe: culoarea albastra este considerata o culoare rece de la cea a florilor albastre care in mod predominant infloresc in zone cu clima mai rece.

Si da, acum , in perioada asta cand afara e mai rece, majoritatea florilor sunt de culoare albastra 🙂 : in pozele mele sunt toporasi, viorele , branduse albastre si crucea voinicului(pe care intr-o publicatie despre gradinarit si gradini  am intalnit-o sub denumirea de ”ficățea”). Toate sunt inflorite acum in aceste zile .