Cercelusi

Anul asta, in primavara, am avut cei mai frumosi cercelusi ai mei de pana acum.

Dintre plantele  de ghiveci,  care vara impodobesc balconul sau terasa de langa casa, cercelusii si muscatele sunt printre preferatele mele.

Pe cei de acum , oricine venea in curte si ii vedea, se mira de bogatia de flori pline, unele in numar mai mic, dar cu flori mari, cat mai mari, altele numeroase , dar mai mici , adunate in ciorchini, in cercei grei, demni de regina Cleopatra a Egiptului sau de oricare  frumoasa femeie romana  .

Cand eram mai mica, pe la vreo 20 de ani ,purtam si eu cercei mari  cu sau fara zdranganele,  unii pe care intr-un an, cand eram cu toti colegii la mare, faceam practica in Portul Constanta,  la finalul anului universitar , mi i-am luat de acolo . Erau , sunt de fapt, ca ii mai pastrez, desi nu ii mai port, mari ,rotunzi, innegriti un pic, cu patina , de cercul exterior  stau agatate alte piese mai mici ,de diverse dimensiuni  .I-am  purtat cu mare drag si incantare aproape toata vara aia .Aveam si sandale romane, cu barete multe si fara niciun pic de toc (pe vremea aia nu ma deranja ca nu as fi mai inalta, eram asa de multumita de statura mea, incat umblam numai cu sandale si pantofi cu talpa subtire si fara toc) si impreuna cu cerceii formau ansamblul   care ma ducea cu gandul la vechea Roma si modelul unei tinute specific romane .

Dar cercelusii mei de acum, de alta natura , rozaliii, nu rezista la urechile fetelor sau femeilor , ci numai prinsi cu coditele vii  de flori. Si au fost atat de frumosi , incat nu doar o data,   cei care intrau si ii  vedeau, isi scoteau ca inaintea unor vedete  telefoanele mobile si ii fotografiau.  Au fost frumoase florile lor, impresionante; acum poate ca si-au luat o pauza si pregatesc (sper eu) a doua serie de flori din vara asta. Eu le ofer toate conditiile, toata grija si atentia .

.