Postarile mele cu si despre rosii sunt mai mult pentru cei care indragesc ca ocupatie , cultivarea rosiilor. Desi cu totii sau cei mai multi dintre noi suntem consumatori de rosii, de tomate, presupun ca nu toti sunt interesati si de soiurile diverse de rosii sau cum sunt ele crescute , dupa diverse metode, in solarii sau gradini.
Pe mine inainte sa incep sa ma ocup cu cresterea acestor plante, nu ma interesa deloc, ba chiar cred ca mi se parea caraghios ca unora sa le placa asa ceva , gradinaritul sau cultura tomatelor.
Odata ce am prins ”microbul” insa, am tot adunat , am cumparat de la unul sau altul, in ultima vreme de pe net, diverse soiuri. Tot mai multe, prea multe chiar, asa incat in vara asta am inceput sa fac in gand o selectie a lor si sa aleg soiuri care imi plac, care mi-au lasat o impresie buna si pentru viitor pentru a le creste in gradina mea.
Iar dintre soiurile pe care in vara asta le-am incercat pentru prima data , soi de rosii care mi-a lasat o impresie placuta din punct de vedere al aspectului si al productiei bune obtinute de la el, dar nu teribila ca gust, mi s-au parut cam apatoase , lipsite de dulceata , zemoso-samantoase, nu carnoase, ei bine printre aceste soiuri nou incercate , a fost si , iat-o, rosia-piersicuta, Wapsipinicon peach. Datorita acestui aspect al lor nici nu le-am prea cules de pe fir, stau agatate acolo asteptand sa fie adunate, parca nici nu au cazut, nu mai stiu, am trecut chiar azi pe langa ele , dar nu le-am dat atentie.
Dar cred ca le voi mai cultiva si pe viitor, sunt o pata de alta culoare in gradina , inveselesc locul in care cresc.
Sunt frumoase si harnice , produc rod bogat si au culoare luminoasa .Ca dimensiune, sunt dintre rosiile mici, perfect rotunde insa nu cresc mari, nici cat cele cireasa , apropiate ca marime de OSU Blue despre care cu putin timp in urma am vorbit aici.
Li se spune piersici printre suratele lor tomate, datorita pufului cu care este acoperita coaja lor. Am fotografiat si va arat mai jos vazute de aproape o tomata piersica si o alta rosie , ca sa vedeti diferenta de puf intre ele. Tomata piersicuta insa nu are puful nesuferit si scarpinacios al unei pierisici -fruct, din cele care cresc in pomi. Puful ei nu prea se simte la pipait si se curata mult mai usor decat al fructelor piersici din pomi :).
A inceput sa ploua. Neasteptat, nu vazusem nicio ploaie anuntata de astazi in zona noastra, abia de luni ma asteptam la ploaie si apoi si frig . Toamna asta… 
–
Eu si gradina 
Ma crezi ca citesc cu drag tot ce spui despre rosii? Cel mai probabil nu voi cultiva niciodata nimic, dar ce vad la tine ma umple de bucurie. Imi plac numai rosiile „traditionale”, chiar daca la nevoie mananc orice soi.
Zile frumoase, Mihaela!
Comentariu de cafeauata — 22 septembrie 2014 @ 8:56 pm
Chiar ma bucur daca spui ca iti place sa citesti despre rosii, desi nu te ocupi de cultivarea lor. Mie imi plac si sa le vad, si sa le cresc si sa gust din cat mai diverse soiuri, traditionale sau nu. 🙂
Comentariu de Mihaela C.P. — 23 septembrie 2014 @ 4:23 pm
Da, greu de scapat de microbul asta 🙂
Comentariu de Dani — 21 septembrie 2014 @ 8:37 pm
Asta nu e un microb de care as vrea sa scap :).
Comentariu de Mihaela C.P. — 23 septembrie 2014 @ 4:20 pm
Nu ştiam că există roşii cu puf pe ele, e prima dată când aud. Mă aşteptam să existe soiuri după culoare, formă, mărime… dar nu şi după cum se prezintă coaja. E un soi interesant, dă bine în grădină şi cred că şi în salate.
Măcar pentru faptul că arată aşa de exotic.
Mi-a plăcut mult că nu-s scărpinăcioase [nu m-aş fi gândit niciodată să le descriu aşa, fain cuvântul! :)]
Comentariu de Carmen — 21 septembrie 2014 @ 12:22 pm
Pe siteul davesgarden sunt inregistrate 1950 si ceva de soiuri de rosii.Si astea nici nu sunt toate.Asa ca intre atatea soiuri, or fi si unele cu aspect neasteptat :).
Comentariu de Mihaela C.P. — 23 septembrie 2014 @ 4:20 pm
arata superb toate!
Comentariu de Alina — 21 septembrie 2014 @ 10:59 am
De la distanta parca ar fi niste lamii care atirna printre rosii.
Sint aproape sigur ca daca as avea un pic de gradina, as cultiva si rosii.Dar sint atras de soiurile vechi, romanesti.Nu stiu daca se mai gasesc.
Aia mare din ultima poza ma duce cu gindul la niste smintina din aia groasa din lapte de bivolita impreuna cu rosia aia…
Comentariu de fosile — 20 septembrie 2014 @ 11:52 pm
Se mai gasesc rosii vechi romanesti, insa nu cred ca in magazine, ambalate in plicuri de seminte, ci la alti producatori.Acum , mai ales ca e si toamna sunt cativa care au oferte online, pe siteuri proprii , special pentru vanzare de seminte, inclusiv seminte rosii romanesti. 🙂
Comentariu de Mihaela C.P. — 21 septembrie 2014 @ 8:54 am