Eu si gradina

22 Martie 2015

Taieri de primavara-trandafiri

Filed under: Arbusti, Trandafiri — Etichete:, — Mihaela C.P. @ 9:02 pm

Sambata insorita de primavara a inseamnat pentru mine o lista cu planuri multe . Cred ca stiti cum e, ai impresia ca vine vacanta mare si ca vei putea realiza tot ce iti propui, dar ziua e scurta, energia limitata , timpul de asemenea si vine repede seara.  Pana la urma fac cat pot, sunt acasa , daca fac bine si la timp am de ce ma bucura mai tarziu peste vara sau in toamna , daca nu , macar acasa nu ma alearga nimeni si ma bucur, ba chiar uite ca ma si laud cu realizarile mele , mici , ca nu sunt ferma agricola de productie , uneori cu greseli, fara profesionalism facute, alandala , cum vreau eu (sau cum vrea muschii mei :)) ) sunt numai lucrari de relaxare , de incarcare a bateriilor epuizate, sleite de-a lungul saptamanii .

De ce oare introducerea asta ?

Paaai… am tuns trandafirii :). O parte, ca n-am apucat pe toti. Problema e ca de muult mi se tot dau indrumari si sfaturi de tundere a lor, care cum vine pe aici mai spune cate ceva, unii mai au si foarfeca in mana si țac, mai taie cate un pic din vreo creanga spre disperarea mea , care nu as vrea sa se intample asa.

In urma cu cateva zile am observat ca se incepusera in curte unele lucrari de toaletare a unor trandafiri urcatori. Unul din ei de cativa ani nu vazuse foarfeca, insa parca tot nu mi-a placut cand l-am vazut ciopartit cum s-a nimerit.

Pentru ca la trandafirii urcatori, desi in multe locuri am vazut sfaturi si metode de taiere, de la putini am reusit sa inteleg si sa retin ca trandafirului urcator ii sunt pastrate ca ramuri principale cele pornite de jos, din pamant si din cele laterale se tund astfel incat structura firului pastrat sa fie ca cea a unui bradut:ramura lunga principala, ramuri scurte laterale .Ei, nu apucasem sa discut despre asta inainte de a vedea pusa in actiune in gradina foarfeca pentru caaa…asa cum se intampla uneori , nu exista comunicare.

Un alt trandafir urcator , American pillar a crescut mare in un an sau doi de cand e la noi  si cerea si el putin aranjarea coroanei. Si pe el l-am gasit strangulat cu sfori si tuns tot la intamplare . Si atunci cand am vazut dupa prima zi de punere a foarfecilor  pe treaba am zis: de trandafirii mei sa nu se atinga nimeni, doar eu ii tund cum si cat voi vrea. Zis si facut ,asa ca  a venit ieri timpul meu pentru asta.

Si anul trecut am tuns trandafirii englezesti tot eu si tot primavara. Unii tund trandafirii toamna, asa cum este traditional. Eu insa prefer sa ii las peste toata iarna cu coroana formata din vara si abia dupa ce  pericolul gerurilor a trecut sa le scurtez ramurile.

Anul trecut nu mai stiu daca le-am si facut poza dupa ce i-am tuns, cred ca nu, insa imi amintesc ca nu le-am taiat prea mult din lungime ramurile , pentru ca mi i-am dorit sa ii vad tufe mari, inalti si plini de flori dar si pentru ca am tot fost prinsa cu niste cursuri, care imi ocupau mare parte din sfarsitul saptamanilor. Pe unii dintre trandafiri chiar i-am avut in vara mari si frumosi ,asa cum mi-as fi dorit. Insa am avut si tufe care au inflorit sub potentialul lor, cauza fiind, mi-am zis eu, insuficienta toaletare a ramurilor acestora. Mai exact am lasat multe ramuri mici care au consumat energia plantei si nu i-au mai permis dezvoltarea armonioasa a altor ramuri tinere care sa faca flori. In situatia asta l-am avut pe englezescul Munstead r. . Asa ca anul asta i-am scurtat . Cam mult parca. O sa vad daca rezultatul va fi multumitor peste vara si desigur, toamna, atunci cand se numara bobocii.

Pe doi dintre ei, cei ce in fotografii sunt in planul mai apropiat, i-am tuns mai cu mila, pentru ca frumusetea lor consta in tufa inalta , rotunda , cu ramuri multe si lungi , pline de flori .Si m-am gandit ca daca i-as scurta prea tare , s-ar putea intampla sa nu creasca tufe mari , ci sa ramana mai scunde. Ei, asta voi vedea, tocmai asta si e ideea, sa scriu aici cum am facut  anul asta, incat in primavara viitoare sa ma pot inspira (si urechea daca am gresit acum).

Stiu ca multi zic: trandafirul se taie de jos, cat mai scurt, ca asa ii place, etc si bla-bla.Da, dar pe astia englezesti am vazut pe youtube ca unii ii taie ca pe gard viu cu masina de tuns gard viu si unele recomandari sunt sa scurtezi tufa cu…o treime doar fata de marimea initiala, ca sa nu o dai inapoi an de an , ci sa ii stimulezi dezvoltarea . Deci ramane sa vad peste vara ce si cum se va intampla in gradina noastra.

Mi-e teama sa nu-i fi tuns prea tare.

Cum aratau asta vara trandafirii ce acum sunt numai bete golase:

Tare mult as vrea sa ii vad la fel de plini de flori si in vara care va urma!

Asta a fost episodul trandafiri-partea intai. In zilele care vor urma, sper sa apuc pana sa vina ploile sa termin de taiat si celelalte tufe de trandafiri si sa le pun si ceva bobite in pamant , hrana si stimulent de crestere la inceput de start sezon primavara-vara.

 

1 Martie 2015

Iute pentru vara

Filed under: ardei iuti, legume si fructe — Etichete:, , — Mihaela C.P. @ 10:03 pm

Vine timpul pregatirii rasadurilor pentru gradina de legume sau flori. Din punctul asta de vedere, as putea spune ca pentru mine iarna nu a fost destul de lunga, as mai fi lenevit o vreme, inca nu-mi zboara gandul la astfel de lucrari de pregatire, dar incerc sa trag de mine, sa ma mobilizez. De ce oare anul asta e altfel decat in alti ani? Sa zicem ca nu iau in considerare ca varsta e in cifra tot mai mare….ah, iar incep. Insa de cate ori ma gandesc ca nu pot sa fac una sau alta, ca am nevoie de ajutor, imi aduc aminte de o femeie de la tara, de peste 70 de ani, care imi spunea in urma cu ceva timp ca nu are timp sa stea la oras dupa una, alta, ca ea are de sapat gradina. Si, o intreb eu, cum adica, sapa singura gradina. Da, imi zice, omul meu are alte ocupatii, cu mesterit unelte, gradina e sarcina ei si  ea o sapa, ea o cultiva, ea an de an facea totul in gradina.

Dar pe langa varsta, care cum spuneam nu e motiv de vaicareala pana spre optzeci de ani incolo 🙂 , din iarna asta mai datara o belea peste mine: jocurile pe telefon. E addictive, cum se zice pe romaneste oare 😛 ?Intelegeti, da? Viata de trantor puturos, dar deocamdata imi place ocupatia asta.

Insa, cu mari stradanii incepand de ieri si continuand azi, ca n-am reusit sa ma sustrag in aceeasi zi de la jocuri prea multe minute , am reusit sa planific ce fel de ardei iuti voi planta in vara asta in gradina. Anul trecut nu am avut cine stie ce mari reusite, vara rece, ploioasa, locul cam umbros in care pe cei de la care trageam sperante mari i-am plantat si rezultat aproape dezastruos in solar. Noroc ca am pus vreo cateva plante direct afara si am avut de la ele cativa ardeiasi, unii rosii de la Camelia , care insa pentru gustul meu au coaja cam tare atunci cand sunt uscati.

Habanero chocolate, preferatii mei nu mi-au rodit deloc in 2014, iar pe un  alt soi tot preferat, omni colour l-am pierdut in urma cu vreo doi ani , astfel incat a trebuit sa caut din nou si sa cumpar asta toamna .Asa ca pentru vara asta mi-am pus deja seminte de ardei iute habanero orange, red, yellow si chocolate si in plus soiul omni colour. O sa am mai mare grija cu locul in care ii voi planta, sper sa rasara toti :).

La rosii inca nu m-am gandit ce voi alege. Urmeaza zilele astea care vor urma.Insa pot sa va spun ca despre castraveti , dupa care eu in general nu ma prea omor nici cu mancatul, nici cu plantatul , asta e ocupatia mamei, ea in fiecare an in ziua de Sfantul Gheorghe, ca asa i-a zis cineva ca atunci se pun semintele de castraveti, nu mai stiu de ce, dar neaparat in ziua asta, pune in pamant cuiburi de seminte de castraveti. Eu doar le fac poza cand ajung mari sa infloreasca si sa rodeasca, ori daca sunt vizitati de vreo insecta interesanta si fotogenica , dupa gustul meu :).

Insa in ultimii doi ani am pus seminte de diverse alte soiuri de castraveti , altele decat cei mici care sunt buni de pus la murat. Am incercat cu castraveti albi- nu ne-au placut, zice ca ar fi amari. Eu nu-mi amintesc . Am incercat cu kiwano, cum v-am si aratat, n-am sa mai pun pentru ca sunt teposi, nu pot fi culesi si adusi in casa cu usurinta si nu sunt grozavi la gust. AU miezul gelatinos de culoare verde cu seminte si dupa ce am consumat unul, parca am mai incercat si a doua oara dar asta cred  ca ramane si ultima , mi-au ramas buzele lipicioase ca dupa smochine, iar gust …fara amintiri deosebite. Asa ca n-am sa mai stric locul in gradina nici cu asta.

In schimb castravetele armenesc… In primul an in care l-am cultivat, la prima recolta , adica una bucata, nu va ganditi la cosuri pline, toti se uitau cam cu neincredere la mine si la aratarea pe care eu insistam sa il numesc castravete , desi arata ca un dovlecel, cu coaja tare. Nu mi-a lasat impresie deosebita, insa am consumat unul , poate doi ca prea multi nici nu s-au facut atunci.

Insa vara trecuta nu stiam cand treceam pe langa el de unde vine parfumul ca de ananas. La fel, in salata printre rosii, iara parfum ca de ananas. Pana am identificat sursa, castravetele alb aremensc pe care il voi mai cultiva, daca n-oi fi pierdut semintele ca nici ordonata ca in alti ani n-am mai fost in vara-toamna asta ce-au trecut.

Deci cat de cat o planificare, o mica selectie- alegere, am facut deja.

Blog la WordPress.com.