Buxus cantator/cântător

Nu incantator, ci ati citit bine, avem in curte o tufa de buxus care canta.

E drept ca este o tufa batrana, cu multa experienta, a trecut prin multe vremuri si a scapat teafara de-a lungul regimurilor care pe oamenii din jurul ei i-a afectat. Probabil ca cei care i-au dat viata si si-au inchipuit-o si proiectat-o in minte, au si disparut de ceva timp de pe fata pamantului si pe langa ea s-au tot perindat altii si alti, inarmati cu foarfeci, fierastraie sau masini electrice de tuns gardul viu, cum folosim noi acum pe varfurile ramurilor ei.

Dar ea nu se supara ca e tunsa. Stramb, drept, cum se nimereste, in scurt timp isi revine si creste iar cu mult elan cand simte pe ramurile ei golase  razele de soare si apa invioratoare a ploilor de vara.

Asa incat iat-o acum , a devenit si cantatoare.

Nu canta numai atat de usurel incat sa o poti auzi doar  daca ai vreun al sasele simt dezvoltat si daca stai sa ii asculti sau sa iti imaginezi suieratul vantului pe frunzele ei , ci urla chiar din toti rarunchii , tare, tot mai tare de te doare capatana daca stai prea mult in preajma ei.

Desi de  la departare este numai o simpla tufa mare, bine formata si frumoasa de buxus, pe masura ce te apropii de ea, isi da arama pe fata. Cum se mai zice, valabil si la ea: pe afara -i vopsit gardul (buxusul), inauntru leopardul. Nu tocmai leopardul la noi in curte, ci hai sa ne aruncam putin privirea printr-un gol de frunze si sa vedem cine este inauntru tufei:

Unul sa fie ?!

Aaaaa, voi erati aici cei care cantati? 

Daca ii iau la numarat dupa cozi sau capetele ce  se zaresc,  parca ar fi  cel putin patru cocosei mititei . Si cand se apuca de cantat, zici ca se iau la intrecere cam toti deodata . Eu pot sta cu greu mai multe minute  pe langa ei, in apropierea  tufei de buxus cantatoare. Pentru ca incanta si canta mult prea tare :).

 

 

Publicitate