Eu si gradina

3 ianuarie 2013

Inceput de an cu pui

Filed under: animalute, Pasari, pomi — Etichete:, , — Mihaela C.P. @ 7:38 pm

Puisorii de pitici despre care scriam (pe scurt) in primavara s-au facut repede pui sau puici mari, crescuti cu mare drag de closca adoptiva care i-a preluat de la stadiul de ou, dupa ce mama lor care i-a …creat , s-a stins intristator si prematur, lasand neconsolat pe taticul -Costelus si puii in pericol de neaparitie.

Dar dupa asa un ghinion, sa ramana orfani inainte de a ajunge pe lume viabili, au avut si un mare-mare noroc, sa le apara in preajma o gainuta harnica si iubitoare, dornica de a face si a creste puisori. Nu le-a prea semanat ea ca aspect de ruda, fiind diferita si ca marime si la culoarea penajului , dar a fost tare buna cu ei , cum sigur mama lor naturala , mama ouatoare , nu le-ar fi fost. Spun asta din experienta anilor trecuti, cand puica cu pene inflorate a incercat sa ”intarce” puii, dandu-le la cap cu ciocul ascutit, inca de pe la vreo trei saptamani. Si ce au mai jelit sarmanii, inca mici si  singuri apoi prin curte , cand o vedeau si nu se mai puteau apropia de ea! In schimb, closca de anul asta, gainuta neagra, i-a tinut alaturi de ea pana in iarna ;nu i-a batut, nu i-a pus pe fuga, ba chiar si i-a tot apropiat intrreaga vara, desi ei se facusera maricei deja. Buna closca , in general gainile astea negre pitice au fost ani la rand mame bune pentru puisorii pe care i-au avut in grija.

Asa au ajuns puisorii mei de pitici , bine crescuti mari, ingrijiti si  fericiti . Aici , in poza de mai jos, sunt in cotet, pe brima lor bara , dupa ce au inceput sa (devina balerini 🙂 ) doarma alaturi de closca , in afara aripilor ei protectoare :

-una din puici se vede cum statea pe spatele mamei , o rasfatata de fata :):

Pe bara

-Apoi au descoperit alte bare , la mai mare inaltime, la aer curat, in bataia vantului :

Poza de familie

Poza de familie

Pasari cocotate

Mai tarziu au ajuns sa se cocoate mai sus si sa isi petreaca intreaga noapte  la inaltime , in pom .

Vi-i aratam in poze , mititei pe la sfarsitul lunii mai, poate sa fi fost inceput de iunie. Intre timp , au crescut si la varsta de circa sapte luni, una dintre puicute a si dat start primelor oua. Mici, mici de tot . Dar nu cu orice gand, ci hotarat, ca la sfarsitul primei reprize, inainte de marile geruri (despre care ea oricum pe atunci nu stia) sa se porneasca pe clocit :).

Asa incat , pe la sfarsitul lunii  noiembrie , Puia noastra harnica picase closca si clocea de-adevaratelea ….un ou. Unul micut, alb, rotunjor, care se incalzea usor , fiind cu peretii subtiri din…plastic fin :). A trebuit sa ii punem  o mostra de ousor , ca sa isi faca placerea (si poate antrenamentul).

Amuzant (pentru noi) era cand o  scoteam afara  din cuibar , la masa, cel putin in zilele de inceput, cand nu prea stia de ce e deranjata . Se umfla in pene si se  infoia ca un leu fioros. Nu ii placeau in apropierea ei spectatorii si incerca sa ii sperie , sa ii puna pe fuga :

Puia closcuta

-Aici e Tili, la ananghie , fata in fata cu pasaroiul furios  :Puia privita insistent
Ca o mama furioasa
Puia ca o leoaica

-Tare imi sunt dragi gainutele astea mici si colorate pestrit. Prima pereche am dobandit-o din intamplare, adusa de verisoara mea care nu ii putea tine in curte ca nu se impacau cu cainele . Din ei ii mai am inca pe cocoselul Costelus.

Eu nu sunt o crecatoare de pasari in urmarirea vreunui profit. Nici de carne nu vreau , de gainile crescute in curte nici nu ma ating la masa, ma bucur numai sa avem oua  proaspete acasa.

Asa ca si gainusele de mai sus sa stiti ca nu aduc vreun profit, sunt foarte mici, cat porumbeii si fac oua mici-mici.  Sunt numai pentru amuzament si decor :).

13 mai 2012

Puișori de pitici

Filed under: Pasari — Etichete:, , — Mihaela C.P. @ 2:36 pm

De cand a ramas vaduv, Costeluș , cocoselul pitic, nu isi mai gaseste locul. Tot canta cucurigu dimineata prin jurul casei pasaretului domestic, doar -doar o reaparea din vreun cuibar, de undeva , Puica lui. Au fost un cuplu strans unit si fara prezenta ei aici, el cauta, striga, canta, ii duce dorul , se tot tine ba dupa o gainusa , ba dupa o alta , dar deseori se vede  aleargat si batut de  ceilalti cocosi , suparati ca le curteaza gainusele din gasca lor . Si asa bietul Costeluș umbla mai mult singurel si neconsolat prin toata curtea, mare si pustie fara draga lui.

Puica, sarmana, s-a prapadit la inceputul lunii mai,sau sa fi fost sfarsitul lunii aprilie.E infioratoare moartea, e intristataor sa parasesti sau sa te paraseasca fara voia ta viata , desi pana la urma e ceva firesc ,  dar parca in primavara, cand toate par sa reinvie , sa se umple de floare si parfum si frumusete, parca este mai trista ca oricand altcandva. Si asa s-a imbolnavit biata Puica ,si in scurt timp  n-a mai putut manca  si nu a mai rezistat. Costelus i-a stat alaturi pana in ultima clipa, ba inca, nestiutor, a mai calcat-o si cand era cazuta si rece in cuibar.

De la ea pregatisem insa inainte sa se imbolnaveasca vreo cateva ousoare , ca ne-au fost dragi ea si cocoselul ei si am mai fi vrut altii ca ei, cu atat mai mult cu cat anul trecut, Puica a scos din ousoarele ei proprii doi puisori, dar amandoi cocosei. Si ramasesem fara gainuse din familia sa. Asa ca atunci cand am prins o closca din negresele pitice, gainuse care cad la clocit si de cate trei ori pe vara, i-am pus ousoarele Puicii.

N-a mai apucat sarmana sa isi vada odraslele, ca a pierit  cu cateva zile inainte sa apara ei.Nu ca i-ar fi si recunoscut cumva, mai degraba as zice ca nu , nu i-ar fi bagat in seama daca nu ar fi fost clociti de ea.Noii veniti, au insa o mamica grijulie, imbracata bine in puf si pene calduroase, de a caror chemare asculta si o urmeaza peste tot, ca pentru ei, ea e mama.

Locuinta lor, o cutie nu foarte incapatoare, de carton. Mamei nu prea ii place, tot da cu capul in gratarul pus deasupra , preventiv, ca sa nu isi ia zborul cumva. Lor insa le-a placut, era singura pe care o cunosteau in scurta vreme de cand au aparut pe lume, era cald si bine in ea, aveau apa sau ceai si mancarica sa umple gusulitele cu ceva.

Dar cum zilele din luna mai a anului acesta sunt uneori insorite si placute , am zis sa ii mai scoatem la iarba verde, sa se mai miste cate putin si ei, dar si closca.Pui de la Puica

Le-a placut… mult le-a placut plimbarea libera prin curte!Au gasit de ciugulit la chemarea mamei, desigur, codite, bobite cu codite, firicele diverse …La ciugulit lumea Numai ca in lumea asta, mai mare putin decat cutia pe care o cunosteau pana acum, le-au mai aparut in cale si alte pasari mai mari, multe curioase sa ii vada , unele poate chiar cu ganduri rele  sa ii inlature ca eventuali rivali si ocupatori ai teritoriului lor.

Cea mai mare surpriza a fost insa Costeluș; dar si cloșca -mama, care l-a acceptat in preajma puilor , l-a primit alaturi de ea si au purces impreuna la plimbarea si educarea micilor odrasle .Prima Intalnire cu tatal

Costeluș la inceput s-a oprit aproape de ei, i-a privit fix si indelung, incat noi ne temeam un pic ca poate ii va ataca cu ciocul in cap.Cum closca nu l-a gonit de langa ea, stiindu-l probabil baiat bun si fin , el a inceput sa ciuguleasca cate-un graunte de …ce se gasea pe jos, fie si pamant uscat si sa le ofere micilor care semanau cu neamul lui.Invatati de tata-cocos

Uitandu-se la ei, insa, s-a petrecut cu Costelus ceva, s-a alaturat familiei cu pui si le-a ramas alaturi, deocamdata numai pret de o plimbare scurta in libertate, pentru ca mai tarziu, closca si puisorii au fost inchisi in casuta stramta si cunoscuta pentru masa si somnul de pranz al celor mici .Insa se pare ca si-a gasit si Costelus pe cineva, familia sa. 🙂Familia

Life in pictures

Creează gratuit un site web sau un blog la WordPress.com.