Eu si gradina

30 noiembrie 2013

Insecte pradatoare

Pe inserat, de curand ajunsa acasa, am deschis televizorul .Asa fac de obicei cand intru in camera mea , ca semn ca din momentul ala am ajuns acasa si ma pot relaxa, dau drumul la tv, calculator , ma uit la cartea de pe noptiera si daca este una care imi place, parca ea imi face cu ochiul, eu ii dau binete cu o privire  si  imi spun ca am ajuns si ca in curand imi voi putea relua povestea .

Televizorul mergea, dar eu nu eram atenta la ce se difuza pe post , tratandu-l ca pe  zgomot de fond . Unii asculta muzica, eu ascult documentare gen discovery.

Cand imi aluneca privirea pe ecran si ce vad?Pe una care isi zice doctor G , cu gura pana la urechi , satisfacuta ca a mai avut o victorie in descoperirea cauzei necunoscute (pana la isparava ei) , a mortii unui om .Ma enerveaza grozav si femeia si emisiunea in care apare ea.

Cand o vad alerg dupa telecomanda sa mut la primul canal tv ce mi-e la indemana. Si de obicei e…Animal Planet :). Sunt atatea emisiuni interesante acolo! Zi de 72 de ore de-as avea …sa am timp de mai multe, as urmari si toate emisiunile acestui post tv.

Pe Animal Planet erau cateva scene filmate in care niste furnici atacasera o viespe si se pregateau sa o manance. Mi-am amintit ca si eu aveam o poza de asta vara, in care niste insecte devorau o viespe.

O data , admirand un castravet , adica planta mama a micilor viitori castraveciori murati , cu aparatul de fotografiat la mine, vad cum in apropierea florii de castravete atarna ceva .Sa fi fost un paianjen, o frunza rupta sau altceva…m-am apropiat cu prudenta sa nu deranjez sau sa nu fiu muscata de insecta suparata ca ii stricam petrecerea .Cand ma uit mai bine, o albina, viespe sau ce o fi fost, atarna agatata de o alta insecta. Cu aparatul de fotografiat am vazut mai bine, in casa, pe calculator decat la fata locului, cam ce se petrecea.

Sa fie o buburuza pradatorul care papa viespea?

Si alta data, mai multi gandaci rosii pareau a se indestula tot dintr-o viespe ori albina , alta decat victima de mai sus. Probabil ca au gust bun si sunt vulnerabile la atacul altor insecte pradatoare si pofticioase , amatoare de vanatoare.

Fotografiile le-am facut cu bucurie, dar si cu regret fata de ce patisera micile victime. Lipsa de entuziasm din povestirea de acum e datorata  zilei epuizante pe care am avut-o.

Dar vine decembrie, luna…odihnei? A cadourilor?

Astazi in drumul meu am trecut si pe langa un shopping city cu o parcare enorma, de a carei marime m-am tot mirat de cate ori treceam pe langa ea si am zis sa intru sa cumpar si eu cate ceva din cele necesare pe acasa. Dar ce credeti? Parcarea era plina. Am gasit cu dificultate un loc liber , iar cand eu ma pregateam sa plec se opreste cineva sa ma intrebe daca eliberez locul, ca nu mai gaseste alt loc sa isi parcheze masina. Incepe nebunia cumparaturilor. Deja.

5 mai 2013

Masa de Paste in natura

Filed under: insecte, Trandafiri, Viața grădinii — Etichete:, , — Mihaela C.P. @ 4:21 pm

M-am tot invartit printre trandafiri si am constatat ca unii sunt mai bine, mai avansati, cu bobocii mai mari, altii ramasi  in urma sau si mai rau, atacati de batalioane de pureci verzi.

Nu e bai, ca am cautat reteta ac de cojocul lor si am sa incerc sa o pun in aplicare, si anume: sapun de casa ras sub forma de fulgi de sapun si bine dizolvat in apa .Solutia , zice-se , ca nu ar fi pe placul acestor fapturi verzi; voi proba!

Pana atunci insa, o alta metoda si mai naturala am aplicat si pe moment  la indemana . Numai ca  masa de pureci se dovedeste prea mare fata de curatatorii naturali de pureci, gargaritele, din care eu numai una am vazut printre trandafiri. Or fi ele mai multe, dar daca sunt, sunt bine ascunse. Purecii insa stau la vedere.

Si cum aceea, unica intalnita se tot invartea pe o ramurica frageda de trandafir, Gargarita

….fara pureci mi s-a  parut mie atunci, insa la o mai atenta privire in fotografie bag de seama ca si acolo era cel putin o faptura de capturat (restul poate fusese eliminat de ea) .De pe o frunza pe  alta
Tine in brate bobocul

Si,  zic eu, sa o iau cu un fir mai gros de iarba de pe ramura curata si sa o mut pe o alta mai incarcata cu  ”alimente”, ca sa grabesc in felul asta descoperirea prazii de catre ea si sa-mi vad si de interesul meu: curatarea mai rapida .

Am scapat-o intai pe pamant , am incercat apoi sa o prind in  mana cu degetele mele boante, fara gheare (pierdute in batalia cu mutarea rasadurilor  afara), insa nu am reusit;  iar cu o frunza, nici asa, pana la urma ea singura s-a urcat frumos pe palma mea si asa am reusit sa o asez pe o frunzulita din apropierea unui boboc dornic, sunt convinsa,  sa ii  fie aplicata o metoda de eliberare de sub jugul purecos.

Nu si-a luat zborul spre cine stie ce zari, nici eu nu i-am cantat ”gargarita-rita, zbori in poienita” , nu ii solicitam serviciile  de prezicator , ci de curatator :).

Gargarita intre flori

Odata primul pas facut, am vazut ca ea a gasit masa verde , productia  din belsug  , am plecat si am lasat-o cu treaba.

Deci masa ar fi fost copioasa si, zic eu, ar fi putut sa mai invite la cina romantica inca pe cineva, un seaman de-al ei .

Oricare va fi urmarea, macar un purece, doi in minus si tot e ceva . Pe restul ii voi rapune eu daca altfel nu vor disparea .

Masa cu pureci verzi

.

 

 

3 noiembrie 2012

Un fluture la sfarsit de vara

Filed under: flori, insecte, Viața grădinii — Etichete:, , , , — Mihaela C.P. @ 9:56 pm

Toata vara am facut poze, zeci si sute de poze diverselor plante si flori care mi-au placut. In timpul verii nu m-am invrednicit sa fac la timpul lor cate o postare cu fiecare planta inflorita sau aparitie uimitoare in gradina mea , uneori poate pentru ca speram ca voi face alte poze si mai reusite in zilele urmatoare si uite tot asa amanam, asteptam momentul cel mai bun si poza cea mai pe placul meu. Cum vara a luat sfarsit,   acum pot sa concluzionez si sa aleg :).

Si uite asa, de cateva zile ma tot uit la sutele de poze si ma pierd in ele. Imi aduc aminte cu multa placere de momentele in care le-am facut, ba inca uneori imi dau seama ca uitasem cu totul cat de frumoase si inflorite au fost cate unele dintre flori, despre care eu gandeam chiar ca s-au cam puturosit si nu au inflorit.

Asa ca in loc sa postez imagini de toamna , cum este in trend, eu rememorez cu nostalgie vara care a trecut.

A, apropo de trend, intr-o seara din cursul saptamanii trecute, am observat la intrarea intr-un bloc, la usa, un grup de copii scolari insotiti de ceva adulti- poate unul, poate mai multi, nu am numarat si nu m-am uitat atent , numai am trecut cu privirea peste grupul lor – care duceau in mana niste obiecte portocalii, rotunde, care pesemne imitau dovleci  , luminate dinauntru, am presupus eu ca aveau ceva leduri ca doar nu umblau cu lumanari sa provoace accidente- si intrau in scara de bloc intr-un fel de mers cu colindul, ca de cunoscutul Craciun, numai ca acum era de … Haloween. E distractiv pentru copii, dar …

Cand o fi thanksgivingul , urmeaza sa il sarbatorim  si pe asta? Pana la urma nici nu ar fi rau sa o ducem tot intr-o sarbatoare si bucurie cu diverse ocazii, fie ele si imprumutate, importate de peste hotare . Numai ca ar trebui sa existe o distinctie clara, sa stie copiii ca unele sunt ale noastre si trebuie pastrate, si date mai departe , iar altele luate cu bucurie numai pentru ca sunt frumoase si ca se potrivesc si dovlecilor nostri :).

La oile mele revin:

Nu as simti ca a trecut vara, daca nu as reusi sa am o poza frumoasa cu fluturele meu preferat. Fluturasul, mai bine zis, pentru ca este un fluture mic, dar deosebit de frumos. Si de cand l-am remarcat, in urma cu vreo doi ani, il caut cu privirea si cu aparatul de fotografiat vara de vara , incercand sa il fotografiez in vreo ipostaza mai frumoasa, o imagine a lui mai clara .

Am obsevat ca isi face prezenta simtita in a doua jumatate a verii, la inceput mai activ, zburdalnic , nu am reusit sa il fotografiez, insa spre toamna, cam pe la jumatatea lunii septembrie l-am vazut din nou atras de margarete, asa cum il mai prinsesem si anul trecut . Pentru el si altii din familia sa, voi pastra in curtea mea mereu margarete :).

Iata-l si anul acesta: Fluture albastru

– In zbor el, si un altul, tot mic , dar de alta culoare, pe floare: In zbor

– Mai jos, o intalnire cu un pui de gargarita :Fata in fata cu o gargarita
Impartind aceeasi floare

In ziua in care am facut pozele de mai sus am avut multa rabdare , dar si un strop de noroc. Pentru ca l-am mai intalnit in gradina zburatacind printre flori si in alte zile, uneori cu aparatul de fotografiat din dotare la mine, alteori fara el.

In poza de mai jos, insa, facuta intr-o alta zi, nu a vrut, am asteptat langa el mult timp, dar nu a vrut sa isi deschida aripile in timp ce statea pe floare. A stat numai cu aripile inchise . Dar si asa se vede o parte, o alta parte din frumusetea lui. Si a florii .27 septembrie

Blog la WordPress.com.