Eu si gradina

18 noiembrie 2013

Crinii

Filed under: Crini, Crini de o zi, flori, Viața grădinii — Etichete:, , , — Mihaela C.P. @ 7:21 pm

Anul trecut, adica in 2012, am avut ingropati in gradina, parca din toamna anterioara, da, sigur din toamna, niste bulbi de crini. Vazusem undeva, intr-o revista,  mai multi crini de diverse culori, cu pistrui sau pete de culoare diferita , ce mie mi s-au parut interesanti atat ca aspect, cat si ca oferta pentru pachetul de bulbi oferit spre vanzare.

Mai avusesem crini si in alti ani, dar am facut cum am facut si i-am pierdut. Unii au ramas la umbra unui mar care a crescut in scurt timp de la stadiul de nuia la stadiul de pom bine facut, peste altii s-au intins tufe de zmeur si i-au napadit , altii…cine mai stie ce au patit si din mandretele mele de crini am ramas doar cu amintiri.

Si mi-am zis sa mai incerc inca o data si …poate inca o data. Voi vedea cum vor evolua cei de acum.

Daca in vara 2012 mi-au inflorit, insa nu foarte bogat, mi–am zis, asa cum fac de regula cu tot felul de flori plantate in primii ani, sa mai astept inca un an, sa se acomodeze bulbii  cu solul , sa si sporeasca in pamant bulbul astfel incat sa dea in anul urmator mai multe flori, mai mari, poate mai bogate .

Si i-am asteptat in 2013 cu sperante de captat parfum si poze de la multe flori de crin in acele multe culori (din pozele revistei).

Insa….cum sa zic?

Sa dau vina pe cineva? 🙂

Daca ar fi facut-o altul din casa sau gradinar din afara , l-as fi bombanit toata vara ca mi-a stricat crinii. Insa cum eu am comis-o, cu mana mea…am zis ca ma iert .

Si probabil daca si in alti ani la fel se va intampla, o sa renunt la florile de crin din curte. Cu atat mai mult , cu cat citisem pe undeva ca nu fac casa buna cu pisicile. Iar eu am pisici (ah, apropo de asta, ieri Tili cred ca s-a aruncat de la inaltime de undeva si si-a fracturat o labuta din spate, ca aseara a aparut acasa schiopatand, iar acum zace , nu a mancat nimic toata ziua, nu ma lasa sa pun mana pe ea, e o pisica tare necajita) si nu vreau sa le dauneze din curte ceva.

Ce am comis adica? Remembering…

Eu sunt cea miloasa care aduna de pe drum melcii sa nu ii striveasca sub talpi cate cineva. Si mari daunatori am constatat ca nu sunt, insa le-au placut mult petalele de crin, atat de mult incat anul asta in loc de crini am avut niste ciupiti de …melci, era sa zic de molii, dar nu corespundea cu adevarata situatie din gradina mea, cum se poate vedea din minunatul crin portocaliu, intre margarete din care abia a mai ramas cate-o petala,  ceva .


Asa incat pentru anul viitor, voi urmari cum va evolua situatia crinilor. Daca din nou vor fi mancati de melci, ma reprofilez pe altceva. Si asa mie in vaze crinii nu imi plac, desi se vand destul de scump in piete , parfumul lor puternic mie imi da dureri de cap. Insa in gradina ma gandeam ca o alee de crini, ar fi fost poate frumoasa(nu ca as fi si plantat bulbii ca pentru o alee, doar planuri ipotetice de viitor , poate…candva, dar acum, neeaah…intre melci si crini, am ales melcii) .

Insa o sa imi fac  alee de …crini de o zi, hemerocallis , mai rezistenti, se inmultesc grozav de usor si sunt atat de multe varietati de nuante si culori !Nici nu sunt pe placul melcilor , am observat , infloresc o perioada mai indelungata si  cred ca mi-ar fi mai pe plac si mie si tuturor celor cu care impart gradina.


 

7 iunie 2013

Dupa ploaie

Filed under: animalute, Viața grădinii, vremea — Etichete:, , , — Mihaela C.P. @ 10:10 pm

…multi melci se arata :).

Nu ca ploaia s-ar fi si oprit sau ca ar fi semne sa se opreasca. Nu, nu !

Unii, mai mici sau mai bine spus numai dintre cei mici (poate cei mari or fi prea grei si nu ii tine planta) se hraneau dintr-o tufa de urzica . Foarte buna urzica, sanatoasa, cred ca si melcusorii vor creste mari si voinicei.

Cat am stat pe langa tufa de urzica, mare minune ca nu m-am si urzicat la cat m-am apropiat sa ii fotografiez , cu aparatul foto intr-o mana si cu umbrela in alta ,

am si simtit mirosul de neconfundat al frunzelor de urzica si parca i-am si invidiat putin pe melcisori.Si mie imi place mancarea sau zeama din urzici tinere de la inceputul primaverii. Si lor le-a placut tare, atat de tare incat unele frunze au fost mancate in intregime.

Altii, si mici, si mari, cocotati in varful tulpinilor de iris, par a se hrani cu petalele inmuiate ale fostelor flori. Probabil ca au gust teribil de bun, poate si pastreaza putin din parfumul initial al florii proaspete.

 

 

Iar intr-o pauza dintre doua reprize de ploaie , am strans din melcii iesiti la plimbare pe pavaj;

nu imi place sa ii vad striviti de catre oricine trece nepasator fata de micile fapturi , asa ca ii adun si ii duc in iarba.

Intr-o dimineata ne-am si trezit cu un om pe la poarta care vroia sa il lasam sa adune el melcii, sa ii serveasca unor doamne doritoare de preparate cu melci. Nu, nu! Melcii nostri nu sunt de mancare , pentru doritori e plin dupa ploi , de melci, pe trotuare.

Stiu ca unora nu le sunt dragi, ba chiar incearca prin diverse metode sa scape de prezenta lor din curte. Pe mine nu ma deranjeaza, isi au locul lor in iarba, unde nu strica si nu supara pe nimeni. Imi place sa ii urmaresc uneori cum mananca sau cum isi manifesta tandretea intre ei. Lumea animalelor , a celorlalte fiinte vii seamana mult cu lumea noastra. De fapt lumea, planeta, e a tuturor .

 

Blog la WordPress.com.