Eu si gradina

21 ianuarie 2013

In pomi -anotimpuri

Filed under: animalute, gradina, legume si fructe, pomi — Etichete:, , , , , , , , — Mihaela C.P. @ 10:16 pm

In pomii nostri cresc de toate, fructe :

visine

Mere verzi

Mere verzi

Prune

Piersic

-paienjenisuri, pe o  creanga din mijlocul unui mar, ale carei frunze s-au uscat si umplut de plase de paianjeni :Ramura de mar uscata si impaienjenita

Ramura de mar uscata si impaienjenita

, uneori cate o leguma-ici, colo vreun dovlecel ,Dovlecel in pom

alteori fluturi ,

alteori pasari -domestice

-sau zburatoare, libere , fara stapan …

De toate pentru fiecare, pe toate gusturile. Ba si animalute, e drept, ca din cele mai usoare, cum sunt pisicile se intampla sa ne apara in pomii din gradina.Un pisic foarte mic

-Ba, inca, uneori, insasi Măria sa, soarele:Soarele

Oameni, si din astia, insa mai rar :).Asta e uneori de bine, intrucat intr-unul din ciresii pe care ii avem in apropierea unui gard , la vremea cireselor coapte avem tot timpul  musafiri neinvitati , invadatori si distrugatori, astfel incat bietul pom se transforma an dupa an in ceva asemanator unui ciot, decat unui pom cu aspect atragator si ingrijit.

Spre toamna, tot ce ne mai ramane in pomi sunt frunzele, tot mai ingalbenite, mai putine, crengile goale pe care se vad insa mai bine cand poposesc pasarile , ori acoperite de straturi suprapuse de zapada.

Pomul cu vrabiile

Vrabiute

crengi cu vrabii

Cuplu de vrabiute, mai jos . Cea alba, (vrabie albinoasa ) este in al patrulea an de cand eu i-am observat prezenta .Daca o fi fost in fiecare an tot ea :).

De fapt ideea acestei postari a pornit de la vrabii si pomul in care de obicei le observ si le fotografiez eu, fiind si la indemana mea si in apropierea locului de adapat al  pasarilor, de unde ciugulesc si cele din curte si cele coborate din cer.

Cineva a spus ca cea alba nu ar fi vrabie, ci canar adaptat la salbaticie. Eu am fotografii cu ea , vrabia, impreuna cu grupuri mari de vrabii si zic ca daca ar fi fost alta pasare nu s-ar fi  integrat atat de bine grupului de vrabii cu care sta mereu si socializeaza ca si cum ar fi toti la fel. Cuplu intre vrabiute

Mai recunoasteti pomul in care asta vara erau piersici?Aici, incarcat de zapada: ramuri cu zapada

Dar nu vine ea, iar, primavara? O astept , astept sa o vad iar cu miile de flori, de sunete si de culori, sa nu incetez a ma minuna zi de zi, iar de frumusetea si misterul pe care le reprezinta viata. Trezirea din hibernare, asemanatoare cu renasterea .

Reclame

14 septembrie 2012

Piersici

Filed under: legume si fructe, Pasari, pomi, produse bio, Viața grădinii — Etichete:, , — Mihaela C.P. @ 10:35 pm

La inceputul verii  nici nu i-am dat prea multa atentie. Ca dovada, faptul ca nu am gasit nicio poza cu el, in afara uneia facute din spatele ferestrei, intr-o zi, se pare ca ploioasa , si asta datorita faptului ca zarisem in timp ce ma uitam pe geam o gaita pe creanga lui , cum statea si ciugulea dintr-un ciot de paine :Gaita cu gheara pe paine

Nici pasarea nu am reusit sa o prind in poza bine, si nici pe el nu l-am fotografiat prea grozav. Mi-e si rusine sa postez o astfel de imagine, dar e singura in care am remarcat si fotografiat crengile pline de fructe, aflate abia  in stadiul de proiect :Poza neclara cu piersicute verzi

De fapt nici prea mare incredere ca le voi vedea si coapte nu am avut . S-au mai legat fructe si in alti ani si au venit furtunile  de vara care au scuturat crengile lui in toate directiile pana au cazut fructele toate, pana la ultima. Asa ca mi-am zis: or fi ele multe, verzi, dar cu atat ramanem si nu am motive sa le fotografiez, ca sa ma plang apoi -cui? ca doar cu atat ne-am ales . Cu o poza a multor gâgâlici pe ramurile piersicului .Si nu i-am facut alte poze la inceputul verii.

Numai prin august l-am remarcat. Mi-am zis: ia te uita, a trecut perioada vijeliilor (nu mai zic ca fara un strop de ploaie de Sfantul Ilie, cand in alti ani ne traznea si ne dușuiau bine reprize scurte si vijelioase ale ploilor de vara) si piersicul meu a ramas incarcat . Si e chiar plin de fructe , si nici nu se arata bolnav, cum in alti ani dadea ceva semne ca frunzele nu s-ar simti prea bine.

Inceput de august-piersic

De atunci am tot avut un ochi pe el si l-am urmarit cu drag cum se facea tot mai frumos , mai colorat si mai demn de admirat  si fotografiat. Aici, mai jos, este intr-o seara , cu ramurile si fructele spalate si improspatate parca de ploaie :

Piersic Spalat de ploaie

Dar si in zilele cu soare , mie la fel de frumoase si de stralucitoare mi se pareau.Au fost bune (au fost, pentru ca la data la care scriu, deja s-au terminat) , dar parca mie mai mult mi-au placut sa le privesc si inca cu mult drag :

Ramuri cu piersici coapte

Ramurile incarcate le-am sustinut cu proptele, ca sa nu se rupa de greutatea fructelor.Dar curios lucru, la nu mai mult de vreo doi metri de el, a mai crescut cu el deodata inca un piersic. Face acelasi fel de fructe , numai ca in timp ce asta fotografiat si prezentat aici se umple de flori si fructe, vecinul si seamanul lui abia daca face cateva . L-as si taia, dar ma tem ca nu cumva sa aiba vreun rol in polenizarea florilor celui harnic si mai tare sa stric decat sa eliberez locul ocupat de cel mai putin harnic  , puturos de-a binelea .

Piersici

Rosii si coapte , frumoasele mele :

La concurenta :fructe cu frunze

Cand au inceput sa se coaca, s-au inrosit si inmuiat toate deodata. Am mai cules noi numai pentru consum cateva , dar ele , nerabdatoare, se aruncau pe jos . Si atunci a trebuit sa gasim o solutie …

Piersici feliate

In blender sucul nu se face numai din piersici singure. Am incercat si nu se invartea cutitul cum trebuia si mi-a fost frica sa nu ard aparatul. Dar cum le-am pus putina apa minerala ,  sucul proaspat imediat s-a facut . Si imediat a si disparut (fireste) .

Nectar de piersici
pahar cu suc de piersici

Acum piersicile cele rosii, mari s-au terminat. Atunci cand s-au copt, nu au rezistat prea mult si parca s-ar fi cerut culese toate deodata , de-aia am si facut din ele suc , ca incepusera sa cada din pom si era pacat sa le gasim pe jos.

Dar inca mai avem acum piersicute de la un piersic cu coacere mai tomnatica, cu fructe mai mici, mai putin zemoase, galben-verzui, dar bune.

Piersici galbene mici

Asa ca inca nu am ajuns sa ducem dorul gustului de piersica , ne mai alinam cu micutele de mai sus :).

Niciunul din piersicii din gradina noastra nu a fost plantat ca pom adus si ingropat si muncit la el, sapat. Au crescut singuri din samburii aruncati de la piersici aduse din piata , ori , in cazul celui din urma cu piersicute mici , a rasarit din piersicile cazute peste gard de la vecini, care aveau un pom asemanator.

Buni pomi piersicii astia ! Daca as avea o livada , un loc mai mare pentru ea, as mai arunca cativa samburi ca merita sa cresti in curte asa ceva .

9 septembrie 2012

La inaltime, Țili

Filed under: animalute, legume si fructe, pomi, Viața grădinii — Etichete:, , , — Mihaela C.P. @ 9:49 pm

Intr-o zi , furata de peisaj, mâța zduuup! s-a trezit in pom .

Cand s-a vazut la inaltime, mai mult in aer decat pe loc stabil , cum era ea obisnuita pana atunci pe pamant , s-a aratat foarte surprinsa ca alergatul dupa o frunza miscata de vant a adus-o intr-o asa incurcatura . Era frumos si acolo sus, umbra si mai racoare , nu incape indoiala , dar nu se asteptase la una ca asta. Adica numai creanga asta rotunda, cam alunecoasa si subtire  de sub labutele ei mici (dar îngheracioase) sa ii fie singurul sprijin?

La inaltime

Ia sa vedem!

Ah, daa… sub creanga nu se mai vede nimic si locul ala drept si lung si lat pe care calca si alerga pana in urma cu numai cateva clipe e la departare mare din cate se vede treaba .

Asa sus am ajuns?

”Ce incurcatura!” parca i-ar spune privirea…

Dar inapoi, jos, cum se mai ajunge?

”Ia sa incerc sa o iau pe ramura asta, daaa, cum de nu m-am gandit pana acum, asta era solutia …” si se vede cum porneste cu pas hotarat.

Aaa, am vazut o cale...

”Am auzit ca pe cei care stiu sa mearga frumos pe un băț ingust ii ia si la Olimpiada , poate invat si eu asta si ma aleg si cu ceva din toate aventurile astea , macar sa nu fie totul degeaba ”.

Bifurcatie

”Dar tot mai bine ma duc drept pe aici…”

Vreau jooos!

…”.drept in jos si mai vedem alta data cu echilibristica . Eu vreau intai sa ma vad inapoi , in siguranta si dupa aia si celelalte planuri , daca imi voi mai aduce aminte .”

Descopera trasee noi

Ati vazut-o pe Țili?

S-a facut mare, mai are putin si face trei luni si e tare nazdravana. Rea ca un baietoi , musca si zgarie cand vrei si cand nu , se catara peste tot , alearga peste tot locul si numai dupa mese doarme de nu o mai intereseaza nimica .

Insa Țili a vrut prin postarea de astazi sa faca introducerea pentru ceea ce va urma si anume prezentarea in toata maretia lui a piersicului din vara asta. Ati vazut un coltisor din el, da? Ei bine, cat de curand il veti mai vedea , mai bine chiar de atata. Doar nu credeati ca s-a suit in pom chiar degeaba :)?

Creează gratuit un site web sau un blog la WordPress.com.