Se apropie echinoctiul de primavara

De dimineata cand m-am trezit si am vazut ca afara ningea…

M-am consolat :), ce era sa mai fac.

Dar am primit o promisiune (cel putin asa mi s-a parut mie, desi stiu si vorba aia ca ”promisiunile sunt date ca sa fie incalcate”) ca pana la iarna viitoare, situatia nu se va mai repeta .

Asa ca am purces cu nadejde sa mai fac cateva ultime poze cu zapada pe luna si primavara asta – care a inceput deja, dar ca toate primaverile are doua inceputuri: unul calendaristic ca sa ne amagim un pic cu el, altul autentic ,  cel astronomic, care se petrece odata cu echinoctiul de primavara, in jurul datei de 20 martie . Prin urmare mai e un pic, inca un pic mic si gata, se va termina iarna .

Pana atunci, mai iata-i inca o data fulgii de nea asternuti astazi, 17 martie :

De acum vor lasa loc soarelui, ploilor de primavara, cate unui ultim ger , dar fara zapada. Inca o vreme numai in casa sau orice fel de adapost caldut  e recomandat  sa fie tinute micile rasaduri ale plantelor sensibile care nu suporta  gerul.

Rosiutele mele si ardeiasii (ii alint ca acum sunt mici-mici) stau pe pervaz ,acolo au si lumina si caldura de la caloriferul aflat dedesubt , care le tine caldut la radacina si ii vad cum cresc incet, putin cate putin . Au fost puse in pamant odata si semintele de ardei iuti si cele de rosii , rosiile au rasarit mai repede, dupa cateva zile, in mai putin de o saptamana, insa ardeii iuti abia acum de vreo zi, doua au rasarit. Insa destul de voiniceste.

Ce a adus extraordinar fotografia digitala este , dupa parerea mea  si spre marea mea uimire si bucurie, posibilitatea de a mari imaginile si de a vedea detalii de care altfel nu eram constienta, cum ar fi in pozele cu  firele mici de tomata si ardei perisorii fini ai plantutelor, care in una dintre fotografii iti pot lasa impresia ca sunt ca spinii de cactus. De fapt , in realitate, ei abia daca se vad .

O saptamana buna si o primavara frumoasa va doresc!